impozitarea venitului persoanelor cu handicap

Incerc sa revin asupra unei situatii juridice destul de complexe si care afecteaza in  mod evident dreptul persoanelor cu handicap.Astfel ca sa ma pot face inteles, am sa rezum in cateva cuvinte ceea ce s-a intamplat cu drepturile persoanelor cu handicap incepand cu 2006 si pana in prezent.
In anul 2006 legislativul a aprobat o lege cu caracter organic prin care recunostea persoanelor cu handicap drepturi si garantarea acestora.Va supun atentiei art.26 lit.a) si art.83 alin.1 lit g) din Legea 448/2006 privind protectia si promovarea persoanelor cu handicap, care prevedea scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii sau indemnizatii de natura salariala.Din expunerea pe motive, s-a retinut ca la baza acestei masuri s-a avut in vedere asigurarea unor avantaje pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat motivandu-le in acest sens entru a-si asigura un loc de munca si pentru a marii gradul de incluziune sociala. In anul 2009 la initiativa unui grup de parlamentari apartinand partidului UDMR s-a solicitat  adoptarea unei legi organice  care sa prevada si scutirea de la impozitul pe veniturile realizate din pensii beneficiari fiind persoanele cu handicap grav sau accentuat, reamimtesc ca lege anterioara prevedea scutirea doar de la impozitul pe venituri realizate din salarii sau indemnizatii salariale.In urma verificarii procesului legislativ am constatat ca raportul cu privire la proiectul de lege a fost respins de Senat ca prima camera sesizata, comisia raportoare a fost Comisia pentru munca,familie si protectie sociala, care a depus si un amendament prin care comisia entru egalitatea de sanse solicita modificarea codului fiscal si nu a legii 448/2006.Proiectul de lege s-a aflat si in dezbatere la comisia pentru drepturile omului,culte si minoritati; comisia pentru buget,finante,activitate bancara si piata de caital si comisa pentru egalitatea de sanse.In mod ironic Camera Deputatilor a respins raportul comisiei pentru munca,familie si protectie sociala si a amendamentului, si a avizat proiectul de lege.In motivarea legii 360/2009 privind modificarea art.26 lit.a) s-a argumentat ca scutirea de la impozit numai pentru salariati ar crea o situatie de inechitate fata de persoanele cu handicap pensionate si astfel s-ar incalca principiul nediscriminarii.Legea 360/2009 a primit votul Senatului si a fost adoptata prin decretul 1713/2009 al Presedintelui Romaniei.Cu toate acestea legea nu poate produce efecte juridice si nici nu constituie o facilitate fiscala pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat deoarece OUG 109/2009 abroga art.26 lit. a) din Legea 448/2006 adica  exact articolul introdus prin Legea 360/2009.
   Interpretare din punct de vedere juridic asupra situatiei expuse:

1. prin Legea 448/2006 s-a acordat scutire la impozit pentru venitul realizat din salarii sau indemnizatii de natura salariala cu scoul motivarii si a cresterii gradului de incluziune sociala a persoanelor cu handicap

     2.  prin Legea 360/2009 s-a acordat scutire la impozit pentru venitul realizat din salarii, indemnizatii de natura salariala, pensii considerandu-se ca daca s-ar pastra prevederile Legii 448/2006 ar exista o situatie de inechitate fata de persoanele apartinand aceleiasi categorii de  persoane


     3.  prin OUG 109/2009 s-au abrogat dispozitiile Legii 360/2009
   cu alte cuvinte drepturi care au fost castigate printr-un proces legislativ amplu si complex asa cum este prevazut in Constitutie pentru o lege organica, au fost abrogate printr-un act de competenta Guvernului care are atributii executive si doar prin prorogare de competenta poate emite ordonante in limitele prevazute de lege.
      Astfel in Romania stat de drept, Parlamentul este singura autoritate recunoscuta avand atributia exclusiva de a emite legi si a le abroga, sub considerentul ca membrii Parlamentului sunt alesi de popor si reprezinta vointa suverana a acestuia, fiind singura putere legiuitoare.
      Guvernul reprezinta puterea executiva desemnata politic si care are ca scop punerea in aplicare a politicii interne si externe si exercita conducerea administratiei  publice.
      Autoritatea judecatoreasca infaptuieste jusititia.
  Pentru a putea fii pusa in aplicare  Legea 360/2009 exista 2 variante :
   a) prima vizeaza ca prevederile din codul fiscal privind impozitarea persoanelor cu handicap sa fie abrogate de catre Parlament ca singur organ legiuitor
   b) introducerea unei actiuni in justitie care sa aiba ca scop declararea neconstitutionalitatii prevederilor din codul fiscal privitoare la impozitarea veniturilor persoanelor cu handicap
   Precizez ca in prezent, am in vedere reprezentare in justitie a unei persoane cu handicap accentuat in vederea eliminarii acestor prevederii care contravin Constitutiei si pactelor si tratatelor internationale.
   Ceea ce este revoltator este faptul ca de la adoptarea Legii 448/2006 si pana in decembrie 2009 persoanele cu handicap salariate erau scutite de impozit, insa de la 1 ianuarie 2010 acestea vor plati impozit, cu alte cuvinte fata de aceasta categorie sociala  s-a operat o diminuare a salariului nejustificat.

OUG 109/2009 abroga drepturi ale persoanelor cu handicap

Inca de cand a intrat in vigoare Legea 448/2006 privind drepturile persoanelor cu handicap s-a incercat completarea si modificarea succesiva astfel incat sa devina compatibila cu reglementarile internationale privind drepturile omului.La 24.11.2009 Parlamentul Romaniei a adoptat o lege cu articol unic prin care recunostea dretul persoanelor cu handicap la scutirea de impozit pe veniturile rezultate din pensie, oricum aceasta reglementare a venit mult prea tarziu , la doi ani de la adoptarea Legii 448/2006.In 2006 legislativul a considerat ca sunt scutite de la plata impozitului doar persoanele cu handica grav sau accentuat care realizau venituri din salariu sau alte indemnizatii de natura salariala, de altfel un paradox.In noiembrie 2009 s-a reconsiderat pozitia fata de persoanele cu handicap grav sau accentuat in sensul realizarii de scutiri si ppentru veniturile realizate din pensie.Bineinteles, in dulcele stil romanesc o asemenea favoarea acordata unei categorii sociale dezavantajate ,recunoscuta de insasi lege nu a durat foarte mult.Desi scutirea de la impozit a persoanelor cu handicap care erau salariati a fost rivita ca o masura si motivatie de incluziune sociala, legislativul a considerat ca aceasta ar fii in contrast cu dreptul la nediscriminare instituit de pactele internationale la care Romania este parte.Astfel a fost initiata legea cu articol unic 360/2009 care prevedea ca sunt scutite de la lata impozitului pe venit indiferent de natura venitului (salariu, indemnizatie de natura salariala, pensie) categoria persoanelor cu handicap grav si accentuat, lucru care de altfel este si firesc.Insa aceasta lege nu a fost suficient de interesanta pentru parlamentari, acestia abrogand-o la numai o luna de la adoptare.
Asa dar persoanele cu handicap in loc sa primeasca mai multe avantaje si dreturi din partea statului a "reusit" din contra sa isi micsoreze drepturile.Acest lucru nu este inca evident, fiindca ne aflam in cursul lunii ianuarie, si persoanele care lucreaza nu simt, insa in februarie surpriza va fii deja pe buzele acestor oameni care desi au un handicap grav si accentuat vor mai fii umiliti prin impozitarea venitului din salariu.

dreptul la un proces echitabil

Dreptul la un proces echitabil

Pornind de la premisa ca justitia trebuie sa fie un mediu independent si impartial prin care fiecare cetatean sa poata sa isi apere drepturile si de la faptul ca dreptul la un proces echitabil este un drept garantat se cuvine sa precizam rolul aparte si destul de important.Urmare a tratatelor internationale si inclusiv cele emise de Uniunea Europeana,sa convenit de comun acord ca dreptul la un proces echitabil sa fie o subinstitutie a drepturilor omului clar definita si care nu poate lasa loc de dezbateri in contradictoriu. De remarcat este categoria particulara a acestui drept si aceea ca reprezinta singura categorie de drepturi care prin continutul sau nu face referire la o libertate materiala el fiind de fapt o suma de garantii de care dispune in mod neconditionat orice persoana pentru a-si valorifica la maxim drepturile si libertatile.Aplicarea acestui principiu de drept procedural se rezuma la litigiile civile si la acuzatiile in materie penala,ele reprezentand o extindere in dreptul intern al fiecarei tarii si vor fii impuse astfel in reglementarile interne ale statelor semnatare tratatului.Cu toate ca judecatorul european nu defineste in termeni foarte clari ceea ce considera a fii un drept asupra caruia o persoana se poate indrepta cu o contestatie,acest aspect revenind dreptului intern,totusi intr-o conceptie noua judecatorul european considera dreptul o notiune autonoma in sensul articolului 6.De o deosebita importanta este concluzia directa pe care o remite acest drept procedural,intr-o societate democratica,dreptul la un proces echitabil este un element fundamental al ordinii publice europenea drepturilor omului,facand astfel sa fie recunoscut,si aplicat sub toate formele de state.Enumeram in continuare subdrepturile si principiile ce rezida din dreptul la un proces echitabil dupa cum urmeaza:
a) dreptul de acces la un tribunal:in opinia judecatorului european tribunalul reprezinta un organ judiciar cu jurisdictie deplina.In materie civila judecatorul trebuie sa exercite un control complet al legalitatii,sa aiba in vedere chestiunile de fapt si de drept ce izvorasc din natura actiunii civile.De remarcat este atitudinea Curtii care considera ca dreptul este o notiune autonoma in sensul articolului 6,dar cu toate acestea dreptul respectiv trebuie sa fie recunoscut in dreptul intern si mai mult decat atat Curtea precizeaza ca se iau in considerate si aspecte extinse ale dreptului invocat insa ca o coditie actiunea sau contestarea dreptului trebuie sa fie reala si serioasa.Ca o extindere articolul 6 in opinia Curtii se aplica atat in dreptul public cat si in cel privat ,astfel extinderea se refera la contenciosul disciplinar si social,primcipiul pe care se bazeaza extinderea fiind prin actiunile sau inactiunile intreprinse in ambele sectii de contencios sunt vizate drepturi civile asadar ele atrag consecinte asupra articolului 6.Putem aminti in aceasta forma concedierile de angajati fie ca vizeaza firme particulare sau Administratia,litigiile in asigurarile sociale sau contributii la stat.Judecatorul european afirma ca " trebuie sa ne raportam la esenta si efectele unui drept,iar nu la clasificarea lui juridica in dreptul intern al statului in cauza".
Pentru a definii mai exact aplicabilitatea articolului 6 si a extinderilor sale vom enumera ramurile de drept care cad sub incidenta acestui articol astfel:
contenciosul disciplinar si contenciosul public putem vorbi ca avem extindere a articolului 6 si in jursdictiile financiare acolo unde exista latura civila fiind vorba de afectarea drepturilor civile.In momentul de fata putem vorbi de o vasta categorie de ramuri de drept aflate in tangential cu prezentul articol ,in mod cert afirmam ca nu se afla sub incidenta articolului 6 procedurile de natura pur administrative si nici cele discretionare.O alta excludere care insa creeaza inca discutii contradictorii este cea privind procedurile de azil politic,extradare si hotararile privitoare la interdictii teritoriale vizand persoanele,cu toate acestea procedurile puse in discutie contin totusi o latura civila implicand nu in mod direct dar personal dreptul la viata privata referindu-ne la aspectul civil al materiei precum si la aspectul penal vizand interdictiile ca masura preventiva a unui stat contra unei persoane.Nu fac atingere articolului 6 nici actiunile sau inactiunile in materia contenciosului electoral.
b) in materie penala trebuie specificat ca pentru a putea fii aplicat articolul 6 trebuie sa existe o " acuzatie " care se defineste in felul urmator : ca fiind o notificare emisa de o autoritate competenta si prin care se aduce la cunostiinta destinatarului notificarii infaptuirea unui fapt penal.Este bine sa mentionam si faptul ca sub aspectul comiterii unei infractiuni penale in prima faza relevanta are sistemul de drept intern care prevede infractiunea penala si ca o extensie putem afirma ca sunt aplicate dispozitiile articolului 6 si in cazul in care infractiunea penala este definita de un sistem drept international si prin urmare trebuie recunoscuta de oricare stat aderant la norma de drept pretinsa a fii incalcata.Sfera de aplicare a articolului 6 se extinde asupra unor sanctiuni administrative ori fiscale care prin natura lor includ latura penala,articolul 6 prin scopul urmarit reprezinta o asumare de garantii de catre un stat in cazul sanctiunilor penale care prin specificul lor atrag masura privarii de libertate.Altfel spus,legiuitorul european prin prezentul articol nu face decat sa creeze conditiile optime desfasurarii proceselor penale asigurand o aparare efectiva si nu fictiva a celor acuzati de savarsirea unor infractinui cu caracter penal.
CurteaEuropeana admite faptul ca reglementarile articolului 6 sunt perfect valabile si in cadrul executarii pedepselor privative de libertate in care trebuie vegheat asupra celorlalte masuri restrictive impuse pentru nerespectarea unor norme de conduita in cadrul executarii pedepsei cu inchisoarea.

CC. versus Regatul Spaniei art.8 din Conventie

La originea cauzei se afla o cerere prin care resortisantul CC solicita Curtii Euroene a Drepturilor Omului, sa constate ca in urma unor proceduri judecatoresti, Spania i-a incalcat dreptul la viata privata.In cauza reclamantul s-a plans Curtii de esecul autoritatilor in a-i proteja identitatea, statutul HIV pozitiv si datele cu caracter confidential date medicale.Desi a solicitat instantelor nationale protejarea identitatii si a statutului HIV pozitiv, cererile sale au fost respinse fara o motivare concreta si efectiva.Desi dreptul intern al Regatului Spaniei, ofera partilor dintr-un proces posibilitatea respectarii dreptului la viata privata, aceasta este deluzorie, atata timp  cat este o garantie teoretica si nu practica.Legea spaniola prevede ca sedintele de judecata pot fii nepublice la solicitarea partilor, insa hotararea judecatoreasca este publica, data in sedinta publica.Curtea Europeana a Drepturilor Omului a admis cererea reclamantului, a constatat incalcarea art.8 din Conventia Europeana a Dreturilo Omului si a acordat o satisfactie echitabila in echivalent a 5000 de euro pe care Regatu Spaniei este obligat sa il plateasca reclamantului ca daune morale.
     Improtant pentru Romania este ca din completul de judecata a facut parte si judecatorul roman Corneliu Barsan, si cred ca revine ca si datorie pentru Romania ca aceasta hotarare sa duca la modificarea procedurilor judecatoresti.In Romania respectarea dreptului la viata privata, la datele medicale si cele confidentiale este reglementate prin legea suprema Constitutie si prin lege speciala, cu toate acestea incalcarea dreptului la confidentialitatea datelor medicale este o practica sustinuta cateodata si de judecatori nationali.Legea pacientilor consacra principiile general valabile privind respectarea dreptului la confidentialitatea datelor medicale, insa atat de prost este conceputa incat impiedica pacientul in cauza sa  obtina date cu privire la starea sa de sanatate, insa acele date pot fii solicitate si furnizate unor terte persoane care care ofera servicii medicale sau echipamente medicale.Cazul special al persoanelor seropozitive este un caz aparte, necesitatea informarii privind starea de sanatate este obligatorie, incalcarea acestei obligatii poate avea efecte suficient de grave pentru a putea fii asimilate ca o ingerinta in dreptul garantat  de art.3 din Conventie. 
 

Uganda in atentia ONU

Inca de la inceutul acestui an am aflat ca mai exista tari in lume in care problema respectarii drepturilor minoritatii LGBT sunt incalcate "cu ajutorul juristilor", astfel spus, in Uganda se afla in faza de proiect o lege menita sa incrimineze relatiile sexuale intre persoanele de acelasi sex , legea prevazand pedepse aspre.In mod concret daca acest roect de lege ar fii aprobat el ar duce la sanctionarea persoanelor presupuse ca apartinand minoritatii LGBT, in alta ordine de ideei nu vor fii sanctionate imlicit numai relatiile sexuale.Draft-ul prevede si sanctiunii pentru ascunderea identitatii sexuale de catre persoana presupusa dar si de membrii familiei care ar ascunde informatii privind identitatea sexuala a cunoscutilor.Limita maxima a pedepsei in cazul actelor sexuale intre persoane de acelasi sex este condamnarea la moarte si detentiunea pe viata.
Aceasta initiativa legislativa a intrat insa in atentia ONU iar reactiile nu au intarziat sa apara, apreciindu-se ca se impune o reconsiderare si modificare substantiala a continutului draft-ului mai ales ca Uganda este membra a pactelor si tratatelor internationale privind promovarea si protejarea drepturilor omului.Ar fii o situatie de neinteles si pur teoretica daca aceasta tara va promulga proiectul de lege, in acest caz putem spune ca desi s-ar aprecia eforturile pe care le depune in vederea aproprierii fata de legislatia internationala, este nula daca nu oate fii usa in practica.Ceea ce este cu adevarat ingrijorator este faptul ca societatea civila sau ONG nu au exrimat un punct de vedere, ori o lipsa in amendarea proiectelor de lege referitoare la drepturi civile este un lucru intr-adevar grav.
Traiesc cu convingerea ca acest proiect de lege nu va fii adoptat, el reprezinta insa o pata si sub forma de proiect.Refuz sa cred ca unii oameni fac o facultate de drept , ajung in functii importante in stat si nu respecta principiile esentiale ale dreptului.