vineri, 22 ianuarie 2010

dreptul la un proces echitabil


Dreptul la un proces echitabil

Pornind de la premisa ca justitia trebuie sa fie un mediu independent si impartial prin care fiecare cetatean sa poata sa isi apere drepturile si de la faptul ca dreptul la un proces echitabil este un drept garantat se cuvine sa precizam rolul aparte si destul de important.Urmare a tratatelor internationale si inclusiv cele emise de Uniunea Europeana,sa convenit de comun acord ca dreptul la un proces echitabil sa fie o subinstitutie a drepturilor omului clar definita si care nu poate lasa loc de dezbateri in contradictoriu. De remarcat este categoria particulara a acestui drept si aceea ca reprezinta singura categorie de drepturi care prin continutul sau nu face referire la o libertate materiala el fiind de fapt o suma de garantii de care dispune in mod neconditionat orice persoana pentru a-si valorifica la maxim drepturile si libertatile.Aplicarea acestui principiu de drept procedural se rezuma la litigiile civile si la acuzatiile in materie penala,ele reprezentand o extindere in dreptul intern al fiecarei tarii si vor fii impuse astfel in reglementarile interne ale statelor semnatare tratatului.Cu toate ca judecatorul european nu defineste in termeni foarte clari ceea ce considera a fii un drept asupra caruia o persoana se poate indrepta cu o contestatie,acest aspect revenind dreptului intern,totusi intr-o conceptie noua judecatorul european considera dreptul o notiune autonoma in sensul articolului 6.De o deosebita importanta este concluzia directa pe care o remite acest drept procedural,intr-o societate democratica,dreptul la un proces echitabil este un element fundamental al ordinii publice europenea drepturilor omului,facand astfel sa fie recunoscut,si aplicat sub toate formele de state.Enumeram in continuare subdrepturile si principiile ce rezida din dreptul la un proces echitabil dupa cum urmeaza:
a) dreptul de acces la un tribunal:in opinia judecatorului european tribunalul reprezinta un organ judiciar cu jurisdictie deplina.In materie civila judecatorul trebuie sa exercite un control complet al legalitatii,sa aiba in vedere chestiunile de fapt si de drept ce izvorasc din natura actiunii civile.De remarcat este atitudinea Curtii care considera ca dreptul este o notiune autonoma in sensul articolului 6,dar cu toate acestea dreptul respectiv trebuie sa fie recunoscut in dreptul intern si mai mult decat atat Curtea precizeaza ca se iau in considerate si aspecte extinse ale dreptului invocat insa ca o coditie actiunea sau contestarea dreptului trebuie sa fie reala si serioasa.Ca o extindere articolul 6 in opinia Curtii se aplica atat in dreptul public cat si in cel privat ,astfel extinderea se refera la contenciosul disciplinar si social,primcipiul pe care se bazeaza extinderea fiind prin actiunile sau inactiunile intreprinse in ambele sectii de contencios sunt vizate drepturi civile asadar ele atrag consecinte asupra articolului 6.Putem aminti in aceasta forma concedierile de angajati fie ca vizeaza firme particulare sau Administratia,litigiile in asigurarile sociale sau contributii la stat.Judecatorul european afirma ca " trebuie sa ne raportam la esenta si efectele unui drept,iar nu la clasificarea lui juridica in dreptul intern al statului in cauza".
Pentru a definii mai exact aplicabilitatea articolului 6 si a extinderilor sale vom enumera ramurile de drept care cad sub incidenta acestui articol astfel:
contenciosul disciplinar si contenciosul public putem vorbi ca avem extindere a articolului 6 si in jursdictiile financiare acolo unde exista latura civila fiind vorba de afectarea drepturilor civile.In momentul de fata putem vorbi de o vasta categorie de ramuri de drept aflate in tangential cu prezentul articol ,in mod cert afirmam ca nu se afla sub incidenta articolului 6 procedurile de natura pur administrative si nici cele discretionare.O alta excludere care insa creeaza inca discutii contradictorii este cea privind procedurile de azil politic,extradare si hotararile privitoare la interdictii teritoriale vizand persoanele,cu toate acestea procedurile puse in discutie contin totusi o latura civila implicand nu in mod direct dar personal dreptul la viata privata referindu-ne la aspectul civil al materiei precum si la aspectul penal vizand interdictiile ca masura preventiva a unui stat contra unei persoane.Nu fac atingere articolului 6 nici actiunile sau inactiunile in materia contenciosului electoral.
b) in materie penala trebuie specificat ca pentru a putea fii aplicat articolul 6 trebuie sa existe o " acuzatie " care se defineste in felul urmator : ca fiind o notificare emisa de o autoritate competenta si prin care se aduce la cunostiinta destinatarului notificarii infaptuirea unui fapt penal.Este bine sa mentionam si faptul ca sub aspectul comiterii unei infractiuni penale in prima faza relevanta are sistemul de drept intern care prevede infractiunea penala si ca o extensie putem afirma ca sunt aplicate dispozitiile articolului 6 si in cazul in care infractiunea penala este definita de un sistem drept international si prin urmare trebuie recunoscuta de oricare stat aderant la norma de drept pretinsa a fii incalcata.Sfera de aplicare a articolului 6 se extinde asupra unor sanctiuni administrative ori fiscale care prin natura lor includ latura penala,articolul 6 prin scopul urmarit reprezinta o asumare de garantii de catre un stat in cazul sanctiunilor penale care prin specificul lor atrag masura privarii de libertate.Altfel spus,legiuitorul european prin prezentul articol nu face decat sa creeze conditiile optime desfasurarii proceselor penale asigurand o aparare efectiva si nu fictiva a celor acuzati de savarsirea unor infractinui cu caracter penal.
CurteaEuropeana admite faptul ca reglementarile articolului 6 sunt perfect valabile si in cadrul executarii pedepselor privative de libertate in care trebuie vegheat asupra celorlalte masuri restrictive impuse pentru nerespectarea unor norme de conduita in cadrul executarii pedepsei cu inchisoarea.

Niciun comentariu: